Inizio pagina

Biografia

Corpo della pagina


1911
Naschet in Orane su 5 de trìulas, est su de chimbe de deghe fìgios de unu maistru de muru. Acabadas sas iscolas elementares, faghet su maniale cun su babbu e sos frades.


1926
Moet dae Orane:su pintadore Mario Delitala, chi depiat pintare in Tàtari s’Àula Magna de s’Universidade, si nche lu leat in fatu comente dischente.


1930
Esponet in sa Prima Mustra sindacale de Tàtari s’ acuarellu La collina e àteros duos traballos.


1931
Pro su “Veglione della Stampa” in su Teatru Verdi de Tàtari ammàniat sa decoratzione de sa sala e su cartellone. Esponet carchi silografia in sa Segunda Sindacale de Casteddu. S’imprendidore Gianni Ticca, persone importante de su fascismu sardu, li cumandat unas cantas òperas pro sa villa sua de Cala Gonone (Durgali). Pro mèdiu de una bursa de istùdiu de pagu contu de su Cussìgiu de s’Economia Corporativa de Nùgoro, s’iscriet a s’ Istitutu Superiore pro sas Indùstrias Artìsticas de Monza (ISIA). Inoghe addòbiat àteros duos istudiantes sardos, Salvatore Fancello e Giovanni Pintori, chi ant a èssere amigos corales suos pro totu vida.


1932
Esponet a sa Tertza Sindacale de Tàtari Publio Orazio uccide la sorella, Paradiso terrestre e tres disegnos a lapis.


1933
Lassat sa setzione Decoratzione Pitòrica de s’ISIA pro istudiare Gràfica Publitzitària, aberta de reghente; Edoardo Persico, Marcello Nizzoli, Giuseppe Pagano e Marino Matirini sunt istados maistros suos. In freàrgiu faghet sa prima personale, in sa Galleria Perella de Tàtari. Non bendet nudda, ma sa mustra intrea si la còmporat su conte Ticca pro milli francos. In istiu pintat sa decoratzione Giochi da spiaggia in sa villa Ticca. A sa de bator Sindacale de Casteddu presentat silografias, disegnos e monotipos.


1934
Pagano invitat a issu e a Pintori a collaborare pro ammaniare sa Mustra de s’Aeronàutica Italiana de Milanu. In istiu ammàniat una mustra in Nùgoro in su tzilleri Deffenu paris cun Fancello e Pintori, ma no est apretziada comente s’isetaiant e tando si cumbinchent chi non b’est su tantu de chircare de si fàghere connòschere e istimare in Sardigna. Est suspesu pro ses meses dae s’ISIA ca no aiat chertu fàghere su saludu romanu; cando chircant de nche lu bogare de su totu s’oponet Ticca. A sa ghirada connoschet una pitzoca ebrea tedesca, Ruth Guggenheim, finas issa istudiante de s’ISIA.


1935
Leat su diploma de s’ISIA e si nche tramudat dae Monza a Milanu. A pustis moet a Parigi, e andat a istare a domo de sa sorrastra Giovanna Bertocchi.


1936
Lu mutit Pagano e leat parte a sa de ses Triennale milanesa cun traballos de decoratzione, e intre custos unos cantos pannellos pintados pro sa Mustra de s’architetura rurale, ammaniada dae Pagano e dae Guarniero Daniel. Semper pro mèdiu de Pagano e de sos Guggenheim, amigos de Adriano Olivetti, intrat comente gràficu a s’ Ufìtziu Isvilupu e Publitzidade Olivetti de Milanu, ghiadu dae Renato Zveteremich, in ue a printzìpiu traballat a sos progetos de su Pianu regionale de sa Badde de Aosta. Pustis pagu faghet picare in s’Olivetti peri a Pintori. Frecuentat sos artistas giòvanos e su grupu de intelletuales chi s’addòbiant in su tzìrculu de Cardarelli, Quasimodo, Sinisgalli e Alfonso Gatto.


1937
Divenit diretore artìsticu de sa setzione gràfica de s’Ufìtziu Publitzidade Olivetti. Pagano l’invitat a collaborare pro ammaniare s’allestimentu de su Padillione Italianu a s’Espositzione Internatzionale de Parigi. Su de bìdere su padillione republicanu ispagnolu l’agiudat a li bestire sentidos contra a su fascismu. Torradu in Italia, collàborat cun Pagano e Bianchetti a sa Mustra de su Tèssile Natzionale de Roma.


1938
Cun Fancello e Zveteremich ammàniat s’allestimentu de un’ ispàtziu in sa Mustra de sa Montagna in Torino. Faghet decoratziones pro duos arredamentos de s’istùdiu BBPR in Milanu e unu pannellu mannu pro sa butega Olivetti in Galleria. Si còjuat cun Ruth Guggenheim e torrat a Orane a bolu de cojuju. A s’agabbu de s’annu colat a l’agatare in Milanu su pintadore sardu Carmelo Floris, chi fiat moende a Parigi, e li dat indiritzos de persones disterradas de chircare in sa capitale frantzesa. A s’agabbu de nadale moet cun sa mugere a Basilea, in ue bi sunt su babbu e sa mama de issa e dae cue moet a Parigi.


1939
In Parigi frecuentat sos disterrados italianos antifascistas e collàborat a su giornale de su movimentu Giustizia e Libertà. Carmelo Floris, ghiradu in Itàlia, est arrestadu dae s’OVRA e Nivola, chi aiat ischidu chi cheriant arrestare peri a issu, moet a sos Istados Unidos.


1940
Divenit diretore artìsticu de sa rivista Interiors e custu traballu lu ponet in cuntatu cun maistros europeos de s’architetura e de su design che a Gropius, Albers, Breuer, Moholy Nagy. A New York, frecuentat grupos de anàrchicos chi sunt a curtzu de sos giornales L’adunata dei Refrattari e Il Martello ma finas sos ambientes artìsticos noayorkesos e tratat cun De Kooning, Kline, Léger, Pollock, Esteban Vicente, Hedda Sterne.


1941
Aderit a sa Mazzini Society, assòtziu antifascista in ue bi sunt Lionello Venturi, Carlo Sforza, Franco Modigliani, Toscanini, Salvemini, Borghese. Connoschet a Josep Lluis Sert e Paul Lester Wiener e abitat sos ambientes de sos artistas emigrados, persones che a Frederick Kiesler, Alexander Calder; e connoschet a s’architetu Peter Blake. Divenit diretore artìsticu de sa rivista feminile You.


1942
In New York torrat a addobiare a Saul Steinberg, chi aiat connotu in Milanu.


1943
In abrile esponet in sa Wakefield Gallery paris cun Saul Steinberg .


1944
A sos traballos de gràficu annanghet cussu pro sa rivista The New Pencil Points (e a pustis Progressive Architecture). Naschet su fìgiu Pietro e duos annos a pustis sa fìgia Claire. Paris cun s’architetu Bernard Rudofsky ammàniat su grupu de isculturas de ghisu Ideal nudes pro sa mustra Are clothes modern? in su MoMa de New York.


1946
Connoschet a Le Corbusier, si faghent amigos e pro bator annos ant a traballare in su matessi istùdiu.


1947
Cumentzat sos istùdios de pintura tenende semper in mente su chi aiat imparadu dae Le Corbusier subra de su post-cubismu. Torrat a Milanu cun s’idea de agatare una domo pro totu sa famìllia ma su disacatu chi at lassadu sa gherra in pessu agabbada, l’istorrat e lu cumbinchet a si nche torrare a sos Istados Unidos.


1948-49
Còmporat una domo in Springs, a curtzu de East Hampton. Inoghe, gioghende in s’ arenile cun sos fìgios s’imbentat sa tècnica de su sand casting.


1950
Comente iscultore si presentat cun una personale a sa Tibor de Nagy Gallery de New York. Cun Bernard Rudofsky mudat su giardinu de sa domo de Springs in un’òpera de arte ambientale.


1952
Torrat in Sardigna comente giornalista de Fortune.


1953
Pùblicat su progetu Pergola village- Vined Orane in Interiors .


1954
Ammàniat unu pannellu de ghisu pro sa butega Olivetti de New York, cun sa tècnica de su sand casting, e otenet deretu s’aprètziu internatzionale. Faghet una personale in sa galleria Peridot de New York. Ammàniat su Four Chaplains War Memorial a Falls Church, Virginia. Divenit diretore de su Design Workshop de s’Universidade de Harvard.


1955
Ammàniat su bassurilievu Gruppo di inquilini pro s’intrada de sa domo de Raymond Loewy in sa Fifth Avenue, New York. Est in su primu elencu de artistas pro sa decoratzione de s’UNESCO in Parigi paris cun Moore, Gabo, Pevsner, Léger, Mirò, Arp, Calder Picasso, Noguchi, Burle-Marx.


1956-57
Faghet una Mustra in sa Robinson Hall de sa Harvard Graduate School of Design. Ammàniat sa decoratzione de su Mutual Hartford Insurance Company di Hartford, Connecticut, e de sa William E. Grady Vocational High School di Brooklyn. Disegnat una domo pro istiu de fraigare in su terrinu suo de Springs, e su progetu est publicadu in Progressive Architecture. Paris cun Richard Stein leat parte a su cuncursu pro su monumentu de sa Batalla de Batan Corregidor, cun unu progetu chi antìtzipat sa Land Art. Ammàniat unu murale pro sa Gagarin House de Litchfield, progetada dae Breuer.


1958
In Orane faghet su grafitu de sa Crèsia de Sa Ìtria, sa tumba de sa mama e de su frade e unas cantas isculturas chi esponet in sas carreras de sa bidda. Faghet unu murale in sa corte de sa domo de Sert a Cambridge. Faghet una mustra personale in sa Architectural League e una mustra in sa Bertha Schaefer Gallery de New York.


1959
 Leat parte, ma non binchet, a su cuncursu pro su monumentu a sa «Brigata Tàtari» . Faghet unos cantos bassurilievos pro sa fatzada de su Chicago Exposition Center de Chicago e afrescos e isculturas pro sa Public School 46 de Brooklyn. Ammàniat unu murale in sa Quincy House a Harvard. Faghet una mustra personale in Milanu, in sa galleria de su Milione.


1960-1961
Invitadu dae Eero Saarinen, ammàniat sas isculturas pro sos College Morse and Stiles de sa Yale University e peri decoratziones murales pro su Motorola Building de Chicago. Insegnat in sa Columbia University.


1962
Presentat Letti in una mustra personale in sa Ariete de Milanu. Est in su grupu de espertos internatzionales chi depent istudiare sa tràmuda de su tèmpiu de Abu Simbel, in Egitu, pro fàghere sa diga de Assuan.


1963
Progetat sos pannellos de sos ufìtzios de sa Federal Office de Kansas City e sas decoratziones murales e sas isculturas pro sa Stephen Wise Recreation Area de New York. Esponet in sa Andrew Morris Gallery de New York Letti de terrasanta.


1965- 1966
Leat parte, ma non binchet, a su cuncursu pro su monumentu a sa «Brigata Tàtari» in Tàtari. Pro Nùgoro ammàniat su progetu de sa pratza dedicada a su poeta Sebastiano Satta. Decorat sa fatzada de su Bridgeport Post Newspaper in Bridgeport.


1967- 1968
Traballat pro sas isculturas de sa Public School 320 de Brooklyn, pro sas isculturas e sos grafitos pro sa White Plains Plaza, a sos rilievos e grafitos pro s’àrea de recreu de su Children’s Psychiatric Hospital in su Bronx in New York. Ammàniat s’iscultura chi rapresentat s’Itàlia in sas Olimpìades de sa Tzitade de su Mèssicu e sos bassurilievos pro sa sea de su Janesville Gazette de Janesville. Cumentzat su progetu de su monumentu de Antonio Gramsci, chi cheret fàghere s’amministratzione de Ales, bidda nadia de su filòsofu (ma su monumentu at a èssere fatu dae Gio Pomodoro).


1969-1970
Ammàniat sos grafitos pro sa Division for Employment Security Program de Boston, sas isculturas pro sa Public School 55 de State Island, New York, unu bassurilievu e unas cantas isculturas pro su Continental Office Building de Philadelphia. Insegnat in su Carpenter Center for the Visual Arts de sa Harvard University.


1971-1972
Faghet duas isculturas pro sa Criminal and Family Court de su Bronx, su bassurilievu pro su Palatzu de sas Legislatziones de Albany in New York e su murale pro sa Public School 17 Queens de Long Island.


1973-1975
Insegnat in Harvard, in su Carpenter Center. In su1974 cumentzat su grupu de istàtuas de màrmaru Madri.


1978-1980
Insegnat in s’Universidade de Berkeley in ue tenet finas una mustra personale. Esponet disegnos, isculturas e tzeràmicas ammaniadas cun su tzeramista Luigi Nioi in sa Galleria d’Arte Duchamp de Casteddu.


1981-1982
Progetat sas isculturas pro sa sea noa de sa Mobil Oil de Washington. Insegnat in s’Acadèmia Reale de sas Bellas Artes de l’Aja, Olanda.


1983-1984
Faghet mustras personales in su Carpenter Center e in sa Washburn Gallery de New York.


1986-1987
Cumentzat a traballare pro sas isculturas de sa sea noa de su Consìgiu Regionale de sa Sardigna in Casteddu e faghet una mustra de sas ùrtimas isculturas suas in San Quirico d’Orcia, in Toscana.


1988
Malàidu dae meda de male malu, morit su 6 de maju in Long Island.



Info Museu

Oràrios

10 – 13 / 15,30 – 19

mèrcurìs tancadu


Prètzios

Billete: chimbe èuros intreu, tres èuros iscontadu

non pagant sos pitzinnos finas a sos 18 annos, sos disàbiles e sos chi los acumpàngiant; sòtzios de su museu.


Bìsitas ghiadas

Bìsitas ghiadas: 2 èuros in prus de su prètziu de su billete intreu.


Cumpartzi in

Agiuda∙nos

Sa donatzione tua nos agiudat a crèschere

Faghe una donatzione

sostienici